luni, 12 septembrie 2016

recunostinta

Mie mi-e foarte ușor să mă plâng. Că așa sunt eu. Didi zicea că o ieșire din starea asta de cârcoteală e să-mi scriu lucurile pentru care sunt recunoscătoare. N-am mai făcut-o de mult...
Unul dintre multele mele motive de a mă plânge e sarcina, și greutatea ei. Și faptul că s-a nimerit să fiu gravidă vara, pe călduri, și să am bebe mic mic iarna, pe ger.
Așa că, azi sunt recunoscătoare pentru:

- concediul pe care l-am avut și care m-a ajutat să stau în casă, ascunsă de soarele verii
- dacă aș fi fost gravidă iarna, mi-ar fi fost frică să ies din casă, să nu alunec pe gheață, eu, marea împiedicată
- bebe vine pe lume toamna, când temperaturile se domolesc, când e vreme numai bună de plimbări lungi, când nu leșinăm în casă
- am primit un super cărucior cu landou în care îmi va fi mai mare dragul să îl plimb la iarnă, înfofolit bine, fără să îmi fie frică să nu cad cu el în brațe pe zăpadă
- vara ce vine va fi suficient de mare să putem merge la... mare :) și la munte, și oriunde
- se anunță o toamnă lungă și frumoasă
- bebe e bine, sănătos! cât m-am stresat...

2 comentarii:

andreea cristina spunea...

Draga de tine! Si mie mi-a fost greu pe căldurile astea! Am așteptat cu atâta nerăbdare toamna:))
Sa iti mai scriu ceva..un motiv de bucurie ca naștem în perioada urmatoare: pe cand bebelușii o sa înceapă sa mănânce mancarica solida o sa fie primavara:D și putem găsi în piață legume proaspete și fructe zemoase și bune:D ce bine, nu?

Dulapul cu vise spunea...

daaa, m-am gandit si eu la asta :) e bine, e foarte bine! si iaca, a venit si toamna, e asa bine...racoare si soare in acelasi timp, vreme numai buna de plimbari lungi care sa aduca bebelusii de toamna mai aproape :)