miercuri, 13 iulie 2016

minune

Încă mi-e greu să înțeleg cum se poate ca înauntrul meu să existe o ființă vie, un omuleț, un băiețel adevărat, copilașul nostru. Mi se pare ireal, chiar dacă îl simt și îi văd mișcările, chiar dacă am o poză cu el la care mi-e frică parcă să mă uit prea mult, chiar dacă i-am auzit inimioara și știu că în trei luni o să fie aici, cu noi, de-adevăratelea. 


2 comentarii:

RamonaM spunea...

Sarcina usoara si muta rabdare de la Dumnezeu.

Dulapul cu vise spunea...

multumesc!